`Când vei fi mulţumit să fii tu însuţi şi să nu te mai compari cu ceilalţi, toţi te vor respecta`- Lao Tse

Poveste: Dificultatea de a face lucrurile bine pentru toată lumea – `In miezul zilei, un tată mergea pe străzile târgului împreună cu fiul său şi măgarul lor. Tatăl încălecase pe măgar iar băiatul îl conducea.

<<Bietul copil, spuse un trecător. Picioarele lui mici şi scurte încearcă să ţină pasul cu măgarul. Cum poate omul acela să şadă atât de leneş pe măgar, când vede că băiatul se osteneşte?>>

Tatălui îi merseră drept la inimă aceste cuvinte. Coborâ de pe măgar la colţul următor şi îl lăsă pe băiat să urce. Dar nu trecu mult până când un trecător ridică iarăşi vocea şi spuse: << Ce ruşine! Obrăznicătura stă acolo ca un sultan, în timp ce bietul şi bătrânul lui tată fuge alături.>> Această remarcă îl duru pe băiat foarte mult şi îi ceru tatălui să stea dinapoia lui, pe măgar.

<< Ai mai văzut vreodată aşa ceva?>> murmură o femeie, <<o asemenea cruzime faţă de animale? Spatele bietului măgar se lasă şi neisprăvitul acela bătrân cu fiul său stau tolăniţi ca şi cum ar fi pe un divan! Biata creatură!>> Cei ţintiţi de asprimea ei se uitară unul la celălalt şi fără să spună un cuvânt, coborârâ de pe măgar. Dar abia făcură câţiva paşi când un străin făcu haz de ei şi spuse: << Mulţumesc cerului că nu sunt aşa de prost. De ce vă plimbaţi măgarul dacă nu vă este de nici un folos, când nici măcar nu duce pe vre-unul din voi?>>

Tatăl îndesă o mână de paie în gura măgarului şi îşi lăsă apoi mâna pe umărul fiului său: << Indiferent ce facem există cineva care nu este de acord. Cred că trebuie să ştim noi singuri ce credem că este bine!>>

(`Povesti orientale ca instrument de psihoterapie`-N. Pesesckian)